Înțelesuri
- 1
Cantitatea de cereale sau de alte roade strânse într-o anumită perioadă; rod.
„Recolta de grâu a fost bogată anul acesta.”
- 2
(Figurat) Rezultatul unei munci.
„Recolta de medalii a echipei a surprins pe toată lumea.”
- 3
Operația de strângere a roadelor; recoltare, cules.
„Recolta strugurilor începe în septembrie.”
- 4
Epoca în care se strâng roadele.
„Vine vremea recoltei, iar sătenii se pregătesc.”
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- recoltei
- plural
- recolte
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza récolte.