Înțelesuri
- 1
Sfat prin care cineva îți arată ce e bine să faci sau ce să alegi.
„Doctorul mi-a dat o recomandare: mișcare zilnică și mai puțină sare.”
- 2
Vorbă bună sau înscris care prezintă favorabil pe cineva, ca să fie primit sau angajat.
„A obținut slujba pe baza recomandării unui fost șef.”
- 3
Propunere oficială, fără forță obligatorie, făcută de un organism către altul.
„Comitetul a adoptat o recomandare privind sănătatea publică.”
Expresii și locuțiuni
- Scrisoare de recomandaretext semnat de o persoană cunoscută, care laudă pe cineva la angajare sau la admitere.
- Pe recomandarea cuivala sugestia sau cu sprijinul cuiva.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- recomandării
- plural
- recomandări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la verbul «a recomanda», împrumutat din franceză (recommander).