Înțelesuri
- 1
Clădirea din nou a ceva distrus; refacere.
„Reconstrucția orașului după cutremur a durat zece ani.”
- 2
Refacerea în închipuire sau pe hârtie a unui lucru dispărut sau a unei întâmplări.
„Poliția a făcut reconstrucția accidentului.”
Sinonime
- refacere
- reclădire
- reconstituire
- restaurare
Antonime
- distrugere
- dărâmare
Cum se folosește
Se pronunță re-con-struc-ți-e. Pluralul e „reconstrucții”.
Forme flexionare
- articulat
- reconstrucția
- genitiv-dativ articulat
- reconstrucției
- plural
- reconstrucții
- plural articulat
- reconstrucțiile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza reconstruction.