DEX Dicționar

prenume

substantiv neutruun sens

Înțeles

  1. Numele dat cuiva la naștere, care îl deosebește de ceilalți din familie; nume mic.

    „Scrieți numele și prenumele pe prima pagină.”

Sinonime

  • nume mic
  • nume de botez

Antonime

  • nume de familie

Cum se folosește

Pluralul e tot „prenume”. Articulat: „prenumele”.

Atenție la scriere

  • Prenume sau pronume? — Prenumele este numele dat la naștere (Ana, Mihai); pronumele este partea de vorbire care ține locul unui substantiv (eu, el, acesta).

Forme flexionare

articulat
prenumele
plural
prenume
plural articulat
prenumele

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din franceza prénom și latina praenomen, după „nume”.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera P