Înțelesuri
- 1
Faptul de a explica de ce s-a făcut ceva; argumentele aduse pentru o hotărâre; justificare.
„Motivarea deciziei judecătorului a apărut după o lună.”
- 2
Biletul sau actul prin care un elev sau un student își justifică absențele.
„A adus motivarea de la medic pentru cele trei zile lipsă.”
- 3
Ceea ce dă cuiva imbold să facă ceva; motivație.
„Fără motivare, nici cel mai bun plan nu merge.”
Sinonime
Antonime
- nemotivare
Cum se folosește
Genitivul: motivării; pluralul: motivări.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- motivării
- plural
- motivări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).