Înțelesuri
- 1
Plantă sau parte de plantă uscată, cu gust și miros puternic, folosită la mâncăruri; condiment.
„Vinul fiert se face cu scorțișoară, cuișoare și alte mirodenii.”
- 2
Miros plăcut, aromă de condimente.
„Din bucătărie venea o mirodenie de cozonac.”
Cum se folosește
Se pronunță mi-ro-de-ni-e. Se folosește mai ales la plural: „mirodenii”.
Expresii și locuțiuni
- Drumul mirodeniilordrumurile comerciale vechi pe care se aduceau condimentele din Asia.
Forme flexionare
- articulat
- mirodenia
- genitiv-dativ articulat
- mirodeniei
- plural
- mirodenii
- plural articulat
- mirodeniile
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format din „mirodie” și sufixul -enie.