Înțelesuri
- 1
A spune deschis ceva ce ținuseși ascuns; a recunoaște o faptă sau un gând.
„A mărturisit că el spărsese geamul.”
- 2
A declara ceva în fața unei instanțe; a depune mărturie.
„A mărturisit sub jurământ tot ce văzuse în seara aceea.”
- 3
A-și destăinui cuiva gândurile sau sentimentele.
„I-a mărturisit că o iubește abia după doi ani.”
- 4
(Reflexiv, religie) A-și spune păcatele preotului; a se spovedi.
„S-a mărturisit înainte de Paști.”
- 5
(Despre fapte, urme, semne) A dovedi, a arăta limpede ceva.
„Mâinile crăpate mărturiseau o viață de muncă.”
- 6
(Învechit) A propovădui o credință; a o vesti și altora.
„Au mărturisit credința chiar cu prețul vieții.”
- 7
(Despre duhovnici) A primi spovedania cuiva.
„Preotul a mărturisit toată obștea înainte de sărbători.”
Sinonime
- a recunoaște
- a destăinui
- a declara
Expresii și locuțiuni
- A mărturisi cu mâna pe inimăa spune ceva cu toată sinceritatea.
- Trebuie să mărturisesc că...formulă prin care recunoști ceva ce nu-ți vine ușor să spui.
Etimologie
Din slavonul marturisati, cuvânt pornit de la grecescul mártys („martor”).