Înțelesuri
- 1
A identifica pe cineva sau ceva știut dinainte.
„Nu l-am recunoscut cu barbă.”
- 2
A deosebi ceva după anumite semne.
„Recunoști bradul după ace și după miros.”
- 3
A admite că ceva este adevărat, chiar dacă îți este în defavoare.
„A recunoscut că a greșit.”
- 4
A accepta oficial valabilitatea a ceva.
„Diploma îi este recunoscută și în străinătate.”
- 5
(Militar) A cerceta terenul sau pozițiile inamicului.
„O patrulă a plecat să recunoască malul celălalt.”
Sinonime
Antonime
- a nega
- a tăgădui
- a contesta
Expresii și locuțiuni
- A recunoaște un copila-l declara oficial ca fiind al tău.
- Recunosc deschisformulă prin care cineva admite ceva fără ocolișuri.
Etimologie
Format în română din „re-” + „a cunoaște”, după modelul franțuzescului reconnaître.