Înțelesuri
- 1
A rosti ori a citi un cuvânt pe silabe, rar și apăsat.
„Copilul silabisea cuvintele din abecedar.”
- 2
(Fig.) A descifra cu greutate un text sau o inscripție.
„Am silabisit cu greu inscripția veche.”
Sinonime
- a buchisi
- a descifra
Cum se folosește
Prezentul: eu silabisesc, el silabisește.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- silabisesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- silabisește
- imperfect pers. 1 singular
- silabiseam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să silabisesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să silabisească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din neogreacă (sillávizo), după silabă.