Înțelesuri
- 1
A respira zgomotos în somn.
„Bunicul sforăia atât de tare că se auzea din bucătărie.”
- 2
(Despre cai) A pufni zgomotos pe nări.
„Calul sforăia nerăbdător la poartă.”
Sinonime
- a horăi
- a horcăi
- a pufni
Cum se folosește
Prezentul: eu sforăi, el sforăie.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 și pers. a 2-a singular
- sforăi
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- sforăie
- imperfect pers. 1 singular
- sforăiam
- conjunctiv prezent pers. 1 și pers. a 2-a singular
- să sforăi
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să sforăie
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format de la „sfor” (imitarea sunetului) și sufixul -ăi.