Înțelesuri
- 1
A simți dragoste pentru cineva.
„S-au iubit din liceu și s-au căsătorit după facultate.”
- 2
A avea o dragoste mare pentru cineva sau pentru ceva.
„Își iubește bunicii mai mult decât pe oricine.”
- 3
A-ți plăcea mult să faci ceva.
„Iubește muntele și pleacă acolo de câte ori poate.”
Antonime
- a urî
- a detesta
Expresii și locuțiuni
- Iubește-ți aproapeleîndemn creștin de a-i purta de grijă celui de lângă tine.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- iubesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- iubește
- imperfect pers. 1 singular
- iubeam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să iubesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să iubească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavul vechi ljubiti („a iubi”), de la care vin și iubire, iubit sau nume ca Liubița.