Înțelesuri
- 1
Plin de dragoste față de cineva; drăgăstos.
„A crescut într-o familie iubitoare.”
- 2
Căruia îi place mult ceva.
„E un iubitor de munte și de drumeții lungi.”
Antonime
- rece
- nepăsător
Expresii și locuțiuni
- Iubitor de naturăcel care ține la munte, la pădure și la vietățile lor.
- Părinte iubitorpărinte care își arată dragostea prin grijă și răbdare.
Forme flexionare
- masculin plural
- iubitori
- feminin singular și plural
- iubitoare
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).