Înțelesuri
- 1
A simți ură față de cineva sau de ceva; a nu putea suferi.
„Urăște minciuna mai mult decât orice.”
- 2
(reflexiv, impersonal) A te plictisi, a te sătura de ceva.
„Mi s-a urât cu atâta stat în casă.”
Sinonime
- a dușmăni
- a detesta
- a se plictisi
Cum se folosește
Se scrie cu î din a: a urî, urăsc, urât. Nu se confundă cu a ura („a ura sănătate”), care e alt verb.
Expresii și locuțiuni
- A urî de moartea urî cu toată puterea.
- A i se urî cu viațaa ajunge să nu mai vrea să trăiască.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- urăsc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- urăște
- imperfect pers. 1 singular
- uram
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să urăsc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să urască
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Moștenit din latină, dintr-o formă *horrire, înrudită cu horrere „a se îngrozi”.