Înțelesuri
- 1
Care înțeapă; care dă o senzație dureroasă ca de ac.
„Un cactus înțepător strica privelișea.”
- 2
(Despre băuturi, mâncăruri, mirosuri) Care dă o senzație tare, usturătoare.
„Mirosul înțepător al oțetului a umplut bucătăria.”
Sinonime
- ascuțit
- usturător
Antonime
Cum se folosește
Feminin: înțepătoare; plural: înțepători, înțepătoare.
Forme flexionare
- masculin plural
- înțepători
- feminin singular și plural
- înțepătoare
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la înțepa, cu sufixul -ător.