Înțeles
A împinge pe cineva, cu intenție, la fapte dușmănoase sau violente; a ațâța.
„A fost acuzat că i-a instigat pe suporteri la violență.”
Cum se folosește
Prezentul: eu instig, el instigă.
Atenție la scriere
- A investiga sau a instiga? — „A investiga” înseamnă a cerceta: poliția investighează un caz. „A instiga” înseamnă a îndemna pe cineva la fapte rele: a instiga la violență.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- instig
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- instigi
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- instigă
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să instig
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să instige
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (instiguer) și din latină (instigare).