Înțeles
Vorbă urâtă și jignitoare adresată cuiva sau scăpată din nervi.
„Profesorul nu a tolerat nicio înjurătură în clasă.”
Sinonime
- sudalmă
- ocară
- blestem
Antonime
- laudă
- complimente
Cum se folosește
Plural: înjurături.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- înjurăturii
- plural
- înjurături
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la a înjura, cu sufixul -ătură.