Înțelesuri
- 1
Grămadă de lucruri felurite, strânse de colo-colo, fără ordine.
„Podul era plin de o adunătură de scaune vechi.”
- 2
(Depreciativ) Mulțime de oameni adunați la întâmplare, fără legătură între ei.
„O adunătură de curioși s-a strâns în fața magazinului.”
Sinonime
- strânsură
- gloată
Cum se folosește
Genitiv-dativ articulat: adunăturii; plural: adunături.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- adunăturii
- plural
- adunături
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din a aduna, cu sufixul -ătură.