Înțelesuri
- 1
Faptul de a (se) încrucișa; așezare în cruce a două lucruri.
„La încrucișare, drumurile se despart.”
- 2
Împerechere a două animale sau plante de rase diferite.
„Încrucișarea câinilor a dat o rasă nouă.”
Sinonime
- intersecție
- hibridare
Cum se folosește
Plural: încrucișări.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- încrucișării
- plural
- încrucișări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la a încrucișa.