Înțelesuri
- 1
Mecanism cu care se încuie o ușă, o poartă sau un sertar.
„Încuietoarea de la poartă s-a ruginit.”
- 2
(Figurat) Situație grea, din care nu știi cum să ieși.
„Întrebarea profesorului l-a băgat la încuietoare.”
- 3
(Adjectival, familiar) Greu de rezolvat sau de răspuns.
„I-a pus o întrebare încuietoare.”
Sinonime
- broască
- zăvor
- ivăr
- lacăt
Cum se folosește
Pluralul e „încuietori”.
Etimologie
Format din „încuia” și sufixul -toare.