Înțelesuri
- 1
Amestecătură de fire, de ațe sau de sfori încâlcite.
„Are în sertar o încurcătură de cabluri.”
- 2
Situație complicată și neplăcută; bucluc.
„A intrat într-o încurcătură din care nu mai știe să iasă.”
- 3
Lipsă de claritate; confuzie.
„În încurcătura aceea nimeni nu mai știa ce are de făcut.”
- 4
Stare de jenă; timiditate.
„Încurcătura i se vedea pe față când l-au întrebat.”
Sinonime
- bucluc
- încâlceală
- confuzie
- încâlcitură
Antonime
- claritate
- ordine
Expresii și locuțiuni
- A pune pe cineva în încurcăturăa-l lăsa fără cale de ieșire dintr-o situație grea.
- A scoate pe cineva din încurcăturăa-l ajuta să scape dintr-o situație grea.
- Încurcătură de mațeocluzie intestinală.
Etimologie
De la «a încurca», cu sufixul -ătură.