Înțelesuri
- 1
(Familiar) Situație încurcată și neplăcută în care intră cineva.
„Copiii au intrat la bucluc când au spart geamul vecinului.”
- 2
Ceartă sau neînțelegere care strică pacea dintre oameni.
„Moștenirea a adus bucluc între frați.”
Sinonime
- belea
- încurcătură
- necaz
- pocinog
Cum se folosește
Pluralul e „buclucuri”.
Expresii și locuțiuni
- A intra la bucluca ajunge într-o situație neplăcută.
- A băga pe cineva la bucluca pune pe cineva într-o încurcătură.
Etimologie
Din turcă (bokluk).