Înțelesuri
- 1
Diminutiv al cuvântului bucată; parte mică ruptă sau tăiată dintr-un întreg.
„A rupt o bucățică de pâine și a aruncat-o porumbeilor.”
- 2
Cantitate mică de mâncare; îmbucătură.
„N-a mai pus o bucățică în gură de dimineață.”
Sinonime
- fărâmă
- părticică
- îmbucătură
Antonime
Expresii și locuțiuni
- Bucățică ruptăleit, care seamănă perfect cu cineva din familie.
- A-și da bucățica de la gurăa da din puținul pe care îl are; a fi foarte darnic.
Etimologie
Format din „bucată” plus sufixul diminutival „-ică”.