Înțelesuri
- 1
Starea de neliniște în fața unei primejdii, adevărate sau închipuite; teamă.
„Îi era frică de câinii de la stână.”
- 2
Lipsă de curaj.
„A tăcut de frică, deși știa cum au fost lucrurile.”
- 3
Sentiment de respect amestecat cu teamă.
„A crescut cu frica de Dumnezeu.”
Antonime
- curaj
- îndrăzneală
Expresii și locuțiuni
- A-i fi fricăa se teme de ceva sau de cineva.
- A băga frica în oasea înfricoșa rău pe cineva.
- A duce frica cuivaa se teme mereu de el.
- Fără fricăcu curaj, fără să te temi.
- Frica are ochi maricelui speriat i se pare totul mai rău decât e.
Etimologie
Etimologie nesigură; se compară cu grecescul phrikē.