Înțelesuri
- 1
Frică foarte mare, venită pe neașteptate.
„Am tras o spaimă când s-a stins lumina.”
- 2
Persoană sau lucru de care se tem toți.
„Lupul era spaima satului.”
Cum se folosește
Pluralul e „spaime”.
Expresii și locuțiuni
- A băga spaima în cinevaa speria tare pe cineva.
- De spaimă(familiar) extraordinar, ieșit din comun.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- spaimei
- plural
- spaime
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Etimologie necunoscută.