Înțelesuri
- 1
Faptul de a sparge sau de a se sparge.
„Spargerea gheții pe lac se aude până în sat.”
- 2
Furt săvârșit prin pătrunderea cu forța într-o casă, într-un magazin sau într-o mașină.
„În cartier au fost trei spargeri într-o lună.”
- 3
Destrămarea unei adunări sau a unui grup.
„După spargerea ședinței, au mai rămas câțiva la vorbă.”
Sinonime
- efracție
- jaf
- destrămare
Antonime
- reparare
- închegare
Expresii și locuțiuni
- Furt prin spargerefurtul făcut după ce s-a forțat o ușă, o fereastră sau o încuietoare.
- Spargerea gheții(figurat) începutul care risipește stinghereala dintre oameni.
Etimologie
Format de la verbul „a sparge”, moștenit din latinescul spargere („a împrăștia”).