Înțelesuri
- 1
Burtă mică, spus cu drag.
„Bebelușul râdea când îl gâdila mama pe burtică.”
- 2
(Familiar) Burtă ușor umflată, mai ales la bărbați.
„După sărbători, și-a făcut o burtică.”
Sinonime
- burticică
- pântec
Cum se folosește
Afectiv și familiar. Pluralul e „burtici”.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- burticii
- plural
- burtici
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Format din „burtă” și sufixul -ică.