DEX Dicționar

încordare

substantiv feminin2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Faptul de a încorda sau de a se încorda: de a strânge mușchii, de a întinde ceva cu putere.

    „Se vedea încordarea mușchilor la fiecare ridicare a halterei.”

  2. 2

    (Figurat) Stare de tensiune, de neliniște, de atenție maximă.

    „În sală domnea o încordare care se tăia cu cuțitul.”

Antonime

Cum se folosește

Plural: încordări. G.-D.: încordării.

Expresii și locuțiuni

  • cu încordareDin toate puterile, cu toată atenția.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
încordării
plural
încordări

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Derivat din verbul „a încorda”.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera I