DEX Dicționar

încăpățânare

substantiv feminin2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Faptul de a stărui cu îndârjire într-o purtare, fără să ții seama de împrejurări; cerbicie.

    „Încăpățânarea lui a stricat toate planurile.”

  2. 2

    (În sens favorabil) Perseverență, ambiție.

    „Cu încăpățânare, a terminat facultatea.”

Sinonime

Cum se folosește

Variantă regională: încăpăținare. Plural: încăpățânări.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
încăpățânării
plural
încăpățânări

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la a se încăpățâna (în + căpățână).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera I