Înțelesuri
- 1
Faptul de a amesteca pe cineva într-o afacere, un conflict sau o întâmplare neplăcută.
„Implicarea lui în scandal i-a distrus cariera.”
- 2
Participarea activă, cu interes, la o activitate sau la o cauză.
„Profesorul a lăudat implicarea elevilor în proiect.”
- 3
Faptul de a avea ceva drept urmare; consecință care decurge dintr-un lucru.
„Noua lege are o implicare directă asupra prețurilor.”
Sinonime
- amestecare
- participare
- angajare
Antonime
- dezinteres
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- implicării
- plural
- implicări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la verbul «a implica», din franceza impliquer și din latinescul implicare.