Înțeles
(Și adverbial) Cuprins în altceva, fără a fi spus direct; care se înțelege de la sine.
„Răspunsul lui conținea o acceptare implicită.”
Sinonime
- subînțeles
- tacit
Antonime
Cum se folosește
Feminin: implicită; plural: impliciți, implicite.
Forme flexionare
- masculin plural
- impliciți
- feminin
- implicită
- feminin plural
- implicite
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (implicite) și din latină (implicitus).