Înțelesuri
- 1
Linie care marchează limita dintre două proprietăți, sate sau state.
„Câmpul se întindea până la hotarul cu satul vecin.”
- 2
(figurat) Limită, prag dincolo de care se schimbă o situație.
„A ajuns la hotarul răbdării, nu mai suporta nimic.”
Etimologie
Din maghiară (határ).