Înțelesuri
- 1
Sămânță mică și tare, cum au grâul, porumbul, orzul și celelalte cereale; bob, boabă.
„Găinile ciuguleau grăunții de porumb rămași prin curte.”
- 2
Bucățică foarte mică dintr-o materie, desprinsă din ea sau izolată în ea.
„Un grăunte de nisip i-a intrat sub pleoapă și l-a usturat toată ziua.”
- 3
Figurat: o parte foarte mică din ceva; o urmă, un dram.
„Chiar și în bârfa asta poate exista un grăunte de adevăr.”
- 4
(Tehnică) Cristal de formă neregulată care se formează într-un metal când se solidifică sau după un tratament termic.
„La microscop, grăunții oțelului călit se văd foarte clar.”
Cum se folosește
Plural: grăunți; articulat: grăuntele. Există și formele rare grăunț și grăunță.
Expresii și locuțiuni
- cât un grăunte de muștarFoarte mic, abia de văzut.
Forme flexionare
- articulat
- grăuntele
- plural
- grăunți
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latinescul *granuceum; singularul a fost refăcut după pluralul „grăunți”.