Înțelesuri
- 1
Cruzime sălbatică, pornire de a sfâșia sau de a face rău fără milă.
„Lupul încolțit s-a apărat cu o ferocitate care i-a speriat pe vânători.”
- 2
Violență și înverșunare foarte mari într-o luptă, într-o întrecere sau într-o ceartă.
„Echipa a atacat cu ferocitate în ultimele minute ale meciului.”
Sinonime
Antonime
- blândețe
Cum se folosește
Livresc. Nu are plural. Vine din aceeași familie cu „feroce”.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- ferocității
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (férocité) și din latină (ferocitas, ferocitatis).