DEX Dicționar

disperare

substantiv feminin2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Starea celui care și-a pierdut orice speranță; deznădejde.

    „După a treia respingere a căzut într-o disperare din care greu a ieșit.”

  2. 2

    Neliniștea apăsătoare provocată de o situație fără ieșire.

    „În disperarea de a găsi o soluție, a sunat pe toată lumea.”

Sinonime

Expresii și locuțiuni

  • Cu disperaredeznădăjduit; (despre efort) din toate puterile, fără menajamente.
  • A duce (pe cineva) la disperarea-l face să-și piardă orice nădejde; a-l exaspera.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
disperării
plural
disperări

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la verbul „a dispera”, din franțuzescul désespérer.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera D