Înțelesuri
- 1
Coborârea oamenilor și a mărfurilor de pe o navă pe mal; prin extindere, coborârea din tren sau din avion.
„Debarcarea pasagerilor a durat o oră.”
- 2
Atac al unei armate venite pe mare pe țărmul inamic.
„Debarcarea din Normandia a avut loc în 1944.”
- 3
(Familiar) Îndepărtarea cuiva dintr-o funcție de conducere.
„Acționarii au cerut debarcarea directorului.”
Cum se folosește
Pluralul e „debarcări”.
Expresii și locuțiuni
- Navă de debarcarenavă cu prora plată, care se apropie de mal ca să coboare trupe și materiale.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- debarcării
- plural
- debarcări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).