DEX Dicționar

contondent

adjectivun sens

Înțeles

  1. (Despre obiecte) Care, când lovește, provoacă vânătăi fără să taie sau să sângereze; tare.

    „Victima a fost lovită cu un obiect contondent.”

Antonime

Cum se folosește

Feminin: contondentă; plural: contondenți, contondente.

Forme flexionare

masculin plural
contondenți
feminin
contondentă
feminin plural
contondente

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din franceză (contondant).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera C