Înțelesuri
- 1
Parte a unui oraș, cu însușiri care o deosebesc de celelalte.
„S-a mutat într-un cartier mai liniștit.”
- 2
Locuitorii acestei părți de oraș.
„Tot cartierul a ieșit la curățenie.”
- 3
(militar) Locul unde se află comandamentul unei mari unități.
„Ordinul a venit de la Marele Cartier General.”
- 4
(Militar) Loc unde stau trupele vreme mai lungă, pentru exerciții; tabără.
„Regimentul și-a stabilit cartierul de iarnă lângă oraș.”
Cum se folosește
Se rostește car-ti-er.
Expresii și locuțiuni
- Cartier-dormitorcartier cu blocuri, în care oamenii doar dorm și de unde pleacă la muncă în altă parte.
- Marele cartier general(în război) conducerea supremă a armatei.
Forme flexionare
- plural
- cartiere
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franțuzescul quartier.