Înțeles
Faptul de a desena hărțile unui ținut după măsurători; prin extensie, cercetarea amănunțită a unui domeniu.
„Cartografierea fundului oceanului se face cu sonare.”
Cum se folosește
Se desparte -to-gra-fi-e-. Plural: cartografieri.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- cartografierii
- plural
- cartografieri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la verbul „a cartografia”.