Înțelesuri
- 1
Obiect format din pagini tipărite sau scrise, legate laolaltă, care conține un text literar, științific etc.
„A citit cartea într-un singur weekend, fără să se oprească.”
- 2
(Popular) Ce a învățat cineva la școală; învățătură.
„Om cu carte multă, dar modest din fire.”
- 3
Document oficial care atestă un drept sau o identitate.
„Și-a refăcut cartea de identitate după ce a pierdut-o.”
Sinonime
Expresii și locuțiuni
- A vorbi ca din cartea vorbi corect și convingător, ca un om cu multă învățătură.
- A da cărțile pe fațăa spune adevărul deschis, fără să mai ascunzi nimic.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- cărții
- plural
- cărți
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latinescul charta, care inițial însemna „foaie de papirus”.