Înțelesuri
- 1
Spațiu împrejmuit din jurul unei case sau al unei gospodării; ogradă.
„Copiii se joacă în curte de dimineață.”
- 2
Reședința unui suveran; oamenii din jurul lui.
„Curtea regală s-a mutat vara la Sinaia.”
- 3
Instanță judecătorească.
„Curtea de Apel a hotărât altfel decât prima instanță.”
- 4
(În trecut) Conacul boieresc de la țară.
„Curtea boierului avea zece camere și un cerdac lung.”
- 5
Atenții galante făcute unei femei.
„I-a făcut curte o vară întreagă, până l-a luat în seamă.”
Expresii și locuțiuni
- A face curtea arăta cuiva atenții galante.
- Păsări de curtepăsările crescute pe lângă casă.
- Curte de Apelinstanța care judecă apelurile împotriva hotărârilor date de tribunale.
- Curtea supremăcea mai înaltă instanță dintr-un stat.
Etimologie
Moștenit din latină (cohors, cohortis); unele sensuri au venit mai târziu, după franceză (cour).