Înțelesuri
- 1
A fi de acord cu ceva; a primi o propunere.
„A acceptat postul din prima.”
- 2
A primi pe cineva într-un grup sau într-o instituție.
„A fost acceptat la facultatea dorită.”
- 3
A răbda ceva neplăcut, fără să te împotrivești.
„A acceptat greu vestea.”
- 4
A recunoaște ceva drept adevărat sau valabil.
„Comisia a acceptat argumentele apărării.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- A accepta cu greua primi ceva fără tragere de inimă.
- A accepta necondiționata primi fără să pui condiții.
Atenție la scriere
- A accepta sau a excepta? — A accepta înseamnă a fi de acord, a primi. A excepta înseamnă a lăsa deoparte, a exclude.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- accept
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- accepți
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- acceptă
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să accept
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să accepte
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (accepter) și latină (acceptare).