Înțelesuri
- 1
Pâine rotundă și turtită, din mălai sau din aluat nedospit, coaptă pe vatră.
„Bunica ne făcea turtă de mălai în cuptorul de pământ.”
- 2
Nume dat mai multor prăjituri rotunde și plate.
„De Crăciun am făcut turtă dulce cu miere.”
- 3
Bucată turtită dintr-un material.
„Din semințele presate rămâne o turtă bună pentru animale.”
- 4
Plantă cu tulpina foarte scurtă, frunze țepoase și o floare mare, albă, care crește la munte.
„Pe pajiștea de munte creșteau flori de turtă lipite de pământ.”
Sinonime
- lipie
- azimă
- turtea
Cum se folosește
Pluralul e „turte”.
Expresii și locuțiuni
- Beat turtăfoarte beat.
- A face pe cineva turtăa bate pe cineva foarte tare.
- A trage spuza pe turta saa-și urmări doar interesul.
- Turtă dulceprăjitură cu miere și mirodenii.
- A rupe turtaobicei de la prima aniversare a unui copil, când i se frânge deasupra capului o turtă.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- turtei
- plural
- turte
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latina populară turta (torta, „pâine rotundă”).