Înțeles
(Familiar) Soție, nevastă, mai ales în limbaj ironic sau glumeț.
„A venit la petrecere însoțit de consoartă.”
Antonime
Cum se folosește
Familiar, uneori ironic. Plural: consoarte.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- consoartei
- plural
- consoarte
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latină (consors), influențat de soartă.