Înțelesuri
- 1
Cupolă blindată, mobilă pe un ax, în care sunt montate tunurile unui tanc, ale unei nave sau ale unui adăpost întărit.
„Turela tancului s-a rotit spre dreapta.”
- 2
(Cinematografie) Parte a camerei de filmat care permite schimbarea rapidă a obiectivelor.
„Operatorul a rotit turela și a schimbat obiectivul.”
Sinonime
Cum se folosește
Plural: turele.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- turelei
- plural
- turele
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (tourelle).