Înțelesuri
- 1
Turn înalt, rotund sau cu mai multe laturi, care se ridică deasupra acoperișului unei biserici.
„Biserica din sat are trei turle albe.”
- 2
Construcție înaltă de metal ridicată deasupra unei sonde, cu care se manevrează țevile la foraj.
„Pe câmp se vedeau turlele sondelor de petrol.”
Sinonime
Cum se folosește
Plural: turle.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- turlei
- plural
- turle
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din neogreacă (túrla).