Înțelesuri
- 1
Mică fortăreață în interiorul unei cetăți, ultimul refugiu al celor asediați.
„Apărătorii s-au retras în citadelă.”
- 2
(Figurat) Loc întărit în care se păstrează ceva important.
„Universitatea a rămas o citadelă a culturii.”
- 3
Compartiment al unei nave mari de luptă, închis de pereți etanși la gaze și radiații.
„Echipajul s-a retras în citadelă în timpul atacului.”
Sinonime
Cum se folosește
Plural: citadele.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- citadelei
- plural
- citadele
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (citadelle) și din italiană (cittadella).