DEX Dicționar

tors

substantiv neutru / adjectiv4 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Statuie care înfățișează doar trunchiul unui om, fără mâini și picioare (și uneori fără cap); trunchiul corpului omenesc.

    „Muzeul păstrează un tors de marmură din epoca romană.”

  2. 2

    Faptul de a toarce lâna sau cânepa.

    „Femeile se adunau seara la tors.”

  3. 3

    Sunetul pe care îl scoate pisica atunci când toarce.

    „Torsul pisicii mă adoarme.”

  4. 4

    (Ca adjectiv, despre fibre textile) Răsucit și transformat în fir.

    „Avea un ghem de lână toarsă de bunica.”

Cum se folosește

Pentru sculptură: plural torsuri. Ca adjectiv: toarsă, torși, toarse.

Forme flexionare

plural
torsuri

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Pentru sculptură, din franceză (torse) și din italiană (torso); în celelalte sensuri, de la verbul „a toarce”.

Alte cuvinte de pe litera T