Înțelesuri
- 1
(Anatomie) Membrană elastică ce separă urechea externă de cea mijlocie și transmite vibrațiile sunetului.
„Zgomotul puternic i-a afectat timpanul.”
- 2
Instrument muzical de percuție, asemănător cu toba, care poate fi acordat.
„În orchestră, timpanul a dat tonul.”
- 3
(Arhitectură) Suprafață de zid între o grindă orizontală și un arc, deasupra unei uși sau ferestre.
„Timpanul bisericii e împodobit cu sculpturi.”
- 4
Perete subțire sau membrană care desparte două încăperi ale unui rezervor ori ale unei instalații.
„Timpanul rezervorului a fost schimbat la revizie.”
Sinonime
- paucă
Cum se folosește
Plural: timpane.
Forme flexionare
- plural
- timpane
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (tympan) și din italiană (timpano).