Înțelesuri
- 1
Stăruință, dârzenie, perseverență.
„Tenacitatea lui a adus victoria.”
- 2
Capacitatea unui material de a se deforma mult înainte să se rupă.
„Oțelul are o mare tenacitate.”
Sinonime
- stăruință
- dârzenie
Antonime
- șovăială
Cum se folosește
Fără plural uzual.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- tenacității
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (ténacité), latină (tenacitas) și din -atis.