DEX Dicționar

supărare

substantiv feminin2 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Starea celui jignit sau nemulțumit de purtarea cuiva apropiat.

    „I-a trecut supărarea după ce au stat de vorbă pe îndelete.”

  2. 2

    Necaz, întâmplare care aduce durere sufletească.

    „A avut o supărare mare anul trecut și încă nu și-a revenit.”

Antonime

Cum se folosește

Supărarea românească e mai ales o răceală între oameni apropiați, nu furie. Cine e supărat pe tine nu țipă — tace și se retrage.

Expresii și locuțiuni

  • A-i trece supărareaa se împăca, a nu mai fi mâhnit.
  • Fără supărareformulă cu care îndulcești o vorbă care ar putea jigni.
  • A-și îneca supărareaa încerca să-ți uiți necazul bând.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
supărării
plural
supărări

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Derivat din verbul „a supăra”, moștenit din latinescul superare („a fi deasupra, a copleși”).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera S